Un zâmbet în colţul gurii, un nume şoptit de vânt, două suflete, două chipuri ce se plac, două mâini...o îmbrăţişare, o întâlnire, un sărut...şi simţi că te afli acolo unde nimeni nu poate ajunge: acolo unde albastrul adorabil al cerului se ţine de mână cu albastrul cald al mării, acolo unde norii îmbrăţisează Luna, acolo unde ninge şi e cald în acelaşi timp. Pluteşti, zbori, îşi cresc aripi. Un pictor le colorează la întâmplare, în grabă, dar opera lui este reuşită şi... te îndrăgosteşti!
duminică, 4 mai 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)